Craciunul a inceput mai devreme
Cineva imi spunea ca fotografiile dilueaza emotiile .Ca nu pot reproduce intensitatea trairilor . La caminul de batrani nu am avut voie sa facem poze , la serbare am avut dar n-au fost conditiile ...ne-am luat cu colindul si uratura .Lasa ca ne-au filmat si fotografiat altii .
Zic sa incep cu dimineata
Ultimul curs de P.t.p.m a insemnat partea a 3 din lucrarea de doctorat a unei fete Oana , despre sol , si o comparatie a situatiei Holocaustului cu restrictiile , crimele si injustetea din Orientul mijlociu . Aveam de spus enorm de multe chestii pe subiectul razboiului civil si militar din lumea musulmanilor ...dar m-am abtinut . Apoi a fost clipul ala simpatic cu diferentele dintre un mascul si o mascula .
Vad ca To`arasu` pleaca la Berzunti fara sa posteze pozele de la Real...hai maaaa , macar aia facuta afara toti 3 .
Asa ca va arat eu rodul muncii noastre . Lista completa cu CEI CE AU INTELES si-au vrut sa ne ajute e la Mitica . Eu vreau sa-i subliniez pe cei ce-au contribuit cu bani, ajutat cu bagajele pana la azil , colindat si impartit produsele . Asadar, MULTUMESC si eu : Anca , Diana , Monica (m-am bazat pe voi 3 inca de la inceputul ideii) Cristi (care-a si sortat fructele mai coapte, mai zemoase si ne-a ajutat mult la cumparaturi) Mihaela (pt ca tu ai fost cea care ne-a sugerat sa mergem la etajul 4 , la batranii paralizati) Bianca , lui Adrian (pe care l-am grabit si obosit) si in mod special celui mai sufletist coleg al meu , cel care a venit cu propunerea sa facem gestul asta de craciun , cel care-a si sangerat , Mitica .
Gafaiti , infrigurati si un pic curiosi cum o sa fie , am ajuns la 11 fix . Cronometrare impecabila . Oamenii de acolo au fost intelegatori cu noi , ca n-am reusit sa facem 52 pachete pt ei , ba chiar ne-au si intrebat de vrem sa ii ajutam la impartirea cozonacilor, a sucului, a fructelor sau a bomboanelor . Nu-i nevoie sa va spun ca oamenii aia au nevoie de orice gest micut pe care-l poate face orice grup de elevi(colindand) sau firma (cu pachete) . Dar in primul rand in evidenta ies conditiile saracacioase in care-si duc ultimele zile din viata .Nu stiu daca ceilalti au intrat la ei , dar dupa ce i-am colindat (asezati in mijlocul holului pt a acoperi sonor o arie cat mai mare) le-am impartit cadourile . Eu si Bianca am intrat pe la fiecare in parte sa le uram sarbatori fericite , sa le dam buna-ziua si saru-mana , sa le zambim , sa le punem o bombonica in gura, in mana sau pe noptiera . N-au fost entuziasti pt ca sunt macinati de boli , de batranete si de paralizie . Mai toti pareau ca traiesc intr-o alta realitate , diferita de a noastra . Inchisi intr-o camera , singurul lor contact cu lumea era fereastra (la care nu toti ajung) sau televizorul (desi nu toti aveau) .
Multi ne-au urat la randul lor sanatate , sarbatori fericite . Sa-i fi vazut ...saracutii de ei , ofiliti in pat , in pijamale , imobilizati, cu ochii umezi . Vreo 2 -3 au iesit alaturi de asistente sa ne asculte colindand . S-a auzit bine . Ne-am mai si fastacit noi , in ciuda repetitiilor de ieri si azi , dar per total eu am fost multumit de cum s-a auzit .
Am plecat acolo la timp ...altfel ati fi observat un pic de roua in coltul ochilor mei . 45 minute ...nu stiu cat a insemnat pentru noi , dar pentru ei va asigur c-a insemnat o zi mai buna decat trebuia sa fie .
Inapoi la ore . Primele prezentari la C.A.I . Ca nu merge videoproiectorul , ca n-am salvat ppt-ul in versiunea 2003 (singura de pe laptopul profesoarei) ca sala e rezervata de decan .... Fiind si contra-timp , pot spune ca m-am enervat la culme . Bine ca prezentarile celor 3 echipe n-au durat mai mult de 15 minute .
Prezentarea nu mi-a placut ... nici a mea nici a celorlalti colegi . A fost mediocra , rapida , neinteresanta . Prea putin timp alocat pregatirii si documentarii _ incadrarii .
Imediat ce-am terminat cu C.A.I am dat o fuga pan` la cantina . Din cauza repetitiilor multi nu mai aveam voce deja ...erau gajaite , tenebroase, ingrosate .
In zarva de la garderoba :)) am apucat sa dau cate un pai - artificiu (ca pe vremea to`arasului Ceausescu) baietilor si fetelor care erau in preajma mea , astfel ca ne-am facut o intrare intarziata dar stralucitoare .
Macar aici am fost ceva mai uniti . I-am vazut pe Marian (s-a tinut de cuvant) pe Catalin , pe Codrina , Laura ..... Mo-moo , Adriana si Dana ( pana la urma ne-am impacat, nu?) . Din habar n-am ce motiv , nici un pic de interes din partea astora de la 341 . se aude Craciun Costel? V-a salvat onoarea Mihai si Codrina ... Nici macar tu Cristi? Si mai vreti sa fim un colectiv mare si unit ...iar voi stati acasa? Sa mai amintesc ca sefa noastra de grupa ...lasa , nu merita .
Bun ...deci intram , chitara mangaiata de degetele Danei , tamburina lui Mihaela ia 6 masuri si...
am cantaaaaaaaat in fata multor profesori , a altor colegi de an , a sefului ligii si-a noastra . Fiind mai multi ca la repetitii s-a si auzit mult mai bine . In special imi placeau secundele in care aplauzele incetau si ne auzeam doar noi . La dom dom sa`naltam nu mi-a placut vocea prea subtire a baietilor si faptul c-am stat prea uniti (prebuia imprastiati printre colege) .
Nu inteleg , nu am nici o scuza, nici o explicatie pentru care am avut emotii . De obicei am emotii cand ma gandesc prea mult la ceva ce trebuie sa fac si cand vine clipa fatidica ...tremur . Ieri nu . Am vrut doar sa iasa bine , am fost serios . Cu toate astea, ma uitam neputincios la mana mea care tremura pe microfon in timpul uraturii . Strangeam microfonul mai tare, imi apropiam mana de corp...degeaba . Am tremurat ca un incepator , ca unul care sta afara in tricou .
Ca un actor grabit , ne-am luat portocala de la domnul decan si-am iesit din cantina ....sa o uram si pe d-na Bibere , sosita cu intarziere la serbare .
Concluzia : n-as zice c-a fost cea mai emotionanta sau plina zi la facultate (mai sunt si zilele cu examene grele , au fost si cele 2 excursii, seara la karaoke) dar a fost o zi la nivelul asteptarilor . Bine , hai...le-am depasit putin .
Acum conteaza si impresia lor . Poate ne ajuta Belciu cu impresii . Cum a fost sefu` ?
Zic sa incep cu dimineata
Ultimul curs de P.t.p.m a insemnat partea a 3 din lucrarea de doctorat a unei fete Oana , despre sol , si o comparatie a situatiei Holocaustului cu restrictiile , crimele si injustetea din Orientul mijlociu . Aveam de spus enorm de multe chestii pe subiectul razboiului civil si militar din lumea musulmanilor ...dar m-am abtinut . Apoi a fost clipul ala simpatic cu diferentele dintre un mascul si o mascula .
Asa ca va arat eu rodul muncii noastre . Lista completa cu CEI CE AU INTELES si-au vrut sa ne ajute e la Mitica . Eu vreau sa-i subliniez pe cei ce-au contribuit cu bani, ajutat cu bagajele pana la azil , colindat si impartit produsele . Asadar, MULTUMESC si eu : Anca , Diana , Monica (m-am bazat pe voi 3 inca de la inceputul ideii) Cristi (care-a si sortat fructele mai coapte, mai zemoase si ne-a ajutat mult la cumparaturi) Mihaela (pt ca tu ai fost cea care ne-a sugerat sa mergem la etajul 4 , la batranii paralizati) Bianca , lui Adrian (pe care l-am grabit si obosit) si in mod special celui mai sufletist coleg al meu , cel care a venit cu propunerea sa facem gestul asta de craciun , cel care-a si sangerat , Mitica .
Gafaiti , infrigurati si un pic curiosi cum o sa fie , am ajuns la 11 fix . Cronometrare impecabila . Oamenii de acolo au fost intelegatori cu noi , ca n-am reusit sa facem 52 pachete pt ei , ba chiar ne-au si intrebat de vrem sa ii ajutam la impartirea cozonacilor, a sucului, a fructelor sau a bomboanelor . Nu-i nevoie sa va spun ca oamenii aia au nevoie de orice gest micut pe care-l poate face orice grup de elevi(colindand) sau firma (cu pachete) . Dar in primul rand in evidenta ies conditiile saracacioase in care-si duc ultimele zile din viata .Nu stiu daca ceilalti au intrat la ei , dar dupa ce i-am colindat (asezati in mijlocul holului pt a acoperi sonor o arie cat mai mare) le-am impartit cadourile . Eu si Bianca am intrat pe la fiecare in parte sa le uram sarbatori fericite , sa le dam buna-ziua si saru-mana , sa le zambim , sa le punem o bombonica in gura, in mana sau pe noptiera . N-au fost entuziasti pt ca sunt macinati de boli , de batranete si de paralizie . Mai toti pareau ca traiesc intr-o alta realitate , diferita de a noastra . Inchisi intr-o camera , singurul lor contact cu lumea era fereastra (la care nu toti ajung) sau televizorul (desi nu toti aveau) .
Multi ne-au urat la randul lor sanatate , sarbatori fericite . Sa-i fi vazut ...saracutii de ei , ofiliti in pat , in pijamale , imobilizati, cu ochii umezi . Vreo 2 -3 au iesit alaturi de asistente sa ne asculte colindand . S-a auzit bine . Ne-am mai si fastacit noi , in ciuda repetitiilor de ieri si azi , dar per total eu am fost multumit de cum s-a auzit .
Am plecat acolo la timp ...altfel ati fi observat un pic de roua in coltul ochilor mei . 45 minute ...nu stiu cat a insemnat pentru noi , dar pentru ei va asigur c-a insemnat o zi mai buna decat trebuia sa fie .
Inapoi la ore . Primele prezentari la C.A.I . Ca nu merge videoproiectorul , ca n-am salvat ppt-ul in versiunea 2003 (singura de pe laptopul profesoarei) ca sala e rezervata de decan .... Fiind si contra-timp , pot spune ca m-am enervat la culme . Bine ca prezentarile celor 3 echipe n-au durat mai mult de 15 minute .
Prezentarea nu mi-a placut ... nici a mea nici a celorlalti colegi . A fost mediocra , rapida , neinteresanta . Prea putin timp alocat pregatirii si documentarii _ incadrarii .
Imediat ce-am terminat cu C.A.I am dat o fuga pan` la cantina . Din cauza repetitiilor multi nu mai aveam voce deja ...erau gajaite , tenebroase, ingrosate .
In zarva de la garderoba :)) am apucat sa dau cate un pai - artificiu (ca pe vremea to`arasului Ceausescu) baietilor si fetelor care erau in preajma mea , astfel ca ne-am facut o intrare intarziata dar stralucitoare .
Bun ...deci intram , chitara mangaiata de degetele Danei , tamburina lui Mihaela ia 6 masuri si...
am cantaaaaaaaat in fata multor profesori , a altor colegi de an , a sefului ligii si-a noastra . Fiind mai multi ca la repetitii s-a si auzit mult mai bine . In special imi placeau secundele in care aplauzele incetau si ne auzeam doar noi . La dom dom sa`naltam nu mi-a placut vocea prea subtire a baietilor si faptul c-am stat prea uniti (prebuia imprastiati printre colege) .
Nu inteleg , nu am nici o scuza, nici o explicatie pentru care am avut emotii . De obicei am emotii cand ma gandesc prea mult la ceva ce trebuie sa fac si cand vine clipa fatidica ...tremur . Ieri nu . Am vrut doar sa iasa bine , am fost serios . Cu toate astea, ma uitam neputincios la mana mea care tremura pe microfon in timpul uraturii . Strangeam microfonul mai tare, imi apropiam mana de corp...degeaba . Am tremurat ca un incepator , ca unul care sta afara in tricou .
Ca un actor grabit , ne-am luat portocala de la domnul decan si-am iesit din cantina ....sa o uram si pe d-na Bibere , sosita cu intarziere la serbare .
Concluzia : n-as zice c-a fost cea mai emotionanta sau plina zi la facultate (mai sunt si zilele cu examene grele , au fost si cele 2 excursii, seara la karaoke) dar a fost o zi la nivelul asteptarilor . Bine , hai...le-am depasit putin .
Acum conteaza si impresia lor . Poate ne ajuta Belciu cu impresii . Cum a fost sefu` ?
Tnx!
0 Response to Craciunul a inceput mai devreme
Trimiteți un comentariu